Leave the Day Its Disgust. A Novel. 2nd Volume: The Carrier Pigeon or Why We Love America
This book is in Romanian. It is a masterpiece of the Romanian literature. It's author, Ştefan Dimitriu, is one of the most important Romanian writers of today.
Solomon Fridman, an old Jew lawyer same age with the 20th century, known mainly as Mister Guta, and Pompilian Covaliu, TV journalist and writer, called Pompidou by his friends, about 40 years his younger, meet each other and become friends by chance at the end of the 20th century in Bucharest, at the peak of the Ceausescu's dictatorship, when every Romanian's life was thoroughly controlled. Their encounter seems to be for both of them a providential chance... so please read the novel to see what happens next.
Cu numele inspirat din Biblie (Evanghelia după Matei) şi scris din perspectiva celui mai acut prezent, romanul lui Ştefan Dimitriu, Lasă zilei scârba ei, încearcă să dea seama asupra ultimului veac de istorie românească, prin povestirea, la persoana întâia, a unora dintre cele mai importante şi mai dramatice momente ale acestei perioade, aşa cum au fost ele trăite de cei doi eroi principali ai cărţii: Solomon Fridman, ajuns la o vârstă matusalemică, şi Pompilian Covaliu, cu patruzeci de ani mai tânăr (primul - fost şef al grupului de avocaţi al unui mare industriaş interbelic; al doilea - om de presă, mai întâi sub regimul comunist, apoi în anii de după revoluţia anticomunistă din decembrie 1989).
Prin destinele acestor oameni şi ale multor altora, aduşi de cei doi în prim-plan, într-o amplă desfăşurare de fapte individuale şi de mari evenimente istorice, cititorul este pus în faţa unei uriaşe panorame a societăţii româneşti din ultimul veac, conectată permanent la marile evenimente ale lumii. Sunt avute în vedere cele două Războaie Mondiale, ca şi frământata perioadă interbelică, stalinizarea şi ceauşizarea României, ca şi ceea ce s-a numit "Revoluţia din decembrie 1989" (prima revoluţie transmisă în direct în lumea întreagă), dar, mai ales, urmările ei.
Un loc aparte îl ocupă Holocaustul românesc (pogromurile din Bucureşti şi Iaşi, trenurile morţii, deportările din Transnistria), relatat pentru prima oară, în mod cinstit şi în secvenţe sfâşietoare, de un scriitor român.
Scris într-o manieră modernă, originală şi incitantă, cu o desfăşurare aproape cinematografică, romanul lui Ştefan Dimitriu ne delectează cu memorabile scene de dragoste, de aventură terestră sau existenţială, de confruntare cu marile provocări ale timpului nostru, dar şi cu portrete savuroase de cunoscuţi politicieni sau magnaţi, de celebri ziarişti sau scriitori, de renumiţi afacerişti sau interlopi, de Îngeri şi Demoni. O secţiune adâncă printr-o societate pe cât de sclipitoare, pe-atât de suficientă, pe cât de veselă, pe-atât de inconştientă, pe cât de bogată în aparenţă, pe-atât de putredă în esenţă. O carte pe gustul cititorului modern de pretutindeni. Şi, în acelaşi timp, o invitaţie la meditaţie, solidaritate şi acţiune.
About the Author: Ştefan Dimitriu, unul dintre primii scriitori contemporani din Romania, s-a născut la 21 mai 1938, in Ibăneşti-Vaslui, intr-o familie de invăţători. Datorită rigorilor vremii, părinţii (oameni instăriţi) sunt alungaţi nu numai din invăţămant, dar şi din propria gospodărie, tatăl este inchis, iar mama şi cei trei copii minori (scriitorul fiind mijlociul) iau drumul bejeniei şi se stabilesc la Ploieşti. Aici, la varsta de 14 ani, scriitorul este nevoit să se angajeze intr-un şantier de construcţii, pentru a putea urma liceul seral, cursurile de zi fiindu-i interzise.
Debutează cu versuri, in 1957. Dar adevărata consacrare va veni odată cu debutul in proză ( Drumuri ca-n palmă," proză scurrtă, Editura Eminescu 1971). Urmează romanele sale de succes ( Trapez" - 1972, Tinereţea lui Bogdan Irava" - 1987, Turnul nebunilor" - 1993, Lasă zilei scarba ei" - 2009). Intre timp, publică şi alte volume: teatru ( Steaua păguboşilor"), eseuri, evocări ( Dealuri la Prut"), reportaj ( Ţara lui Skanderbeg"), jurnal ( Pace ţie, cititorule") etc. Traduce masiv din Evgheni Evtuşenko ( volumele de versuri Mierea tarzie" şi Porumbelul din Santiago şi alte poeme," romanul Să nu mori inainte de moarte"). In 1910, Clubul de Proză al Uniunii Scriitorilor ii acordă Premiul de excelenţă pentru romanul Lasă zilei scarba ei." De la absolvirea facultăţii şi pană la retragerea din activitate (1967-2007), a lucrat la Radio-Televiziunea Romană (realizator de emisiuni, redactor-şef, director de departament). Documentarul său Exerciţii de libertate," consacrat Revoluţiei Romane, a fost distins cu Premiul Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Televiziune FIAT/IFTA (Londra, 2001) şi Nimfa de argint (Monte Carlo, 2002).
In prefaţa la volumul de teatru Steaua păguboşilor," profesorul Romul Munteanu, marele critic literar, scrie: Poate părea paradoxal, dar romanele cele mai originale, mai profunde şi mai rezistente in timp ale generaţiei Augustin Buzura au fost scrise de Ştefan Dimitriu."
"
